Localizarea Comunei

Comuna Gîrla Mare este situată în partea de sud est a județului Mehedinți, la o distanță de 65 km de municipiul reședință de județ, orașul Drobeta Turnu Severin și este străbărută de drumul național DN 56C Salcia – Gârla Mare – Gogoșu.

Comuna Gîrla Mare este formată dintr-o singură localitate, Gîrla Mare, cunoscută și sub simpla denumire de Gîrla. Până în anul 2003, comuna Gîrla Mare avea în componență satul Gîrla Mare, reședință de comună și satul Vrata. În urma referendumului din același an, 2003, la cererea cetățenilor, satul Vrata se separă și devine comună, având aparat propriu de conducere.

Satul Gârla Mare este împărţit în două cartiere egale: Sopârla (denumire dată de forma pe care o are această partea satului) şi Atârnaţi.

Localitatea Gîrla Mare se învecinează cu următoarele comune:

• în partea de nord comuna Vânători, comuna Poiana Gruii și comuna Pătulele;
• în partea de est comuna Vânători și comuna Vrata;
• în partea de sud se învecinează cu fluvial Dunărea și reprezintă o mică porțiune din granița României cu Bulgaria;
• în partea de vest comuna Pristol.

Accesul în comună este asigurat de drumul național DN 56C Salcia – Gîrla Mare – Gogoșu, drum care face legătura înre drobeta Turnu Severin și Calafat, prin sudul județului Mehedinți, urmând cursul Dunării.

Cadrul Natural

Arealul comunei Gîrla Mare se integrează în două regiuni geomorfologice distincte: Câmpia Punghinei și Lunca Dunării.

Câmpia Punghinei este situată la nord de drumul național DN 56C și reprezintă subunitatea Câmpia Blahniței (diviziune a Câmpiei Olteniei), situată între râurile Blahnița și Drincea, locul unde se desfășoară treapta cea mai joasă a județului Mehedinți, aceasta fiind o câmpie de terase, creație în întregime a Dunării.

Câmpia Blahniței ocupă partea de vest a Câmpiei Olteniei, fiind delimitată spre nord și nord-est de Podișul Getic de denivelări de 80-120 m.

Către est limita este format de pârâul Drincea, iar spre nord-vest de lunca Dunării.

Lunca Dunării se află situată la sud de drumul național DN 56 C, cu o altitudine medie de 40 m, în prezent fiind o zonă inundabilă.

Relieful comunei Gîrla Mare este alcătuit din terasele Dunării, modelate ulterior de râurile Blahnița și Drincea. Aceste terase sunt dispuse între 30-110 metri altitudine , iar extinderea și configurația lor este rezultatul evoluției complexe a fluviului Dunărea și a modificărilor ulterioare determinate îndeosebi de acoperirea teraselor cu câmpuri de dune.

Lunca Dunării cuprinde terasele 1 și 2 cu altitudini relative de aproximativ 7 m și respective 16-20 m la nivelul orizontului aluvial, apar fragmentar în împrejurimile localităților Vrancea, Balta Verde și Gîrla Mare.

Acumulările intense de nisip apar în cele două porțiuni de luncă de la Pristol și Gîrla Mare – Vrata, unde dunele prezintă cele mai diverse forme și au înălțimi de până la 10-20 m.

Câmpia Punghinei este formată din grupul de terase Blahnița și Drincea. Terasa de 80 – 100 m ocupă cea mai mare suprafață din arealul comunei Gîrla Mare (aproximativ 50% din întreaga suprafață) și se află situată la nord de canalul de irigații Digul Mare.

Trecerea de la lunca Dunării la câmpia Punghinei se face printr-o pantă destul de accentuată de-a lungul căreia se află localitatea Gîrla Mare și a fost construit drumul național DN 56C.

Clima şi Temperatura

Clima comunei Gîrla Mare ca și întreg teritoriul României se încadrează în climatul temperat continental.

Clima judetului Mehedinti este temperat continentală cu influențe mediteraneene accentuate caracterizate de veri călduroase, ierni blande dar cu precipitații.

Clima comunei Gîrla Mare se caracterizează prin:

• influențe climatic submediteraneene;
• durata medie anuală de strălucire a soarelui de 2200 ore;
• temperature medie anuală de 11 C;
• temperature medie a lunii ianuarie de -2 C;
• temperatura medie a lunii iunie de + 23C;
• media anuală a umezeală relativă este de 600 mm;
• intervalul posibil cu strat de zăpadă de 50 – 60 zile;
• vânturi predominante din vest, nord-vest și nord-vest;
• durata medie a intervalului fără îngheț este 220 zile.

Apa şi Râurile

Principala arteră hidrografică de pe teritoriul administrativ al comunei Gîrla Mare este fluviul Dunărea. Dunărea străbate regiuni de o mare varietate fizică și pune în legătură influențe atlantice, mediteraneene și continentale, fiind deopotrivă fluviu alpin, carpatic, dinaric și balcanic, dar și fluviu de câmpie, panonic sau pontic. În dreptul localității Gîrla Mare, Dunărea se bifurcă formând insula Ostrovul Gîrla Mare.

Tot în cadrul hidrografiei de suprafață se înscriu și Balta Gîrla Mare și Vrata situate în lunca Dunării, formate de deplasare succesivă, laterală a cursului Dunării. Tot pe teritoriul comunei Gîrla Mare există două lacuri artificiale având rol de pescării. În vestul intravilanului localității se află un lac antropic denumit de către localnici Zaton, care în perioada socialistă asigura apa potabilă a animalelor crestute în incinta CAP-ului.

Din punct de vedere al hidrologiei freaice, teritoriul comunei are două zone distincte: zonade luncă și zona de terasă Dunării. Zona de luncă are un strat actifer de mică adâncime, cu nivel liber alimentat de apele Dunării și debite mari la adâncimi mici.

Alte surse de apă subterană sunt izvoarele de pe fruntea teraselor, unele captate altele necaptate, cu debite importante.

Hidrologic, comuna Gîrla Mare dispune de importante resurse de ape subterane exploatate fie prin foraje, fie prin captarea izvoarelor. Nivelul apei freatice fluctuează de la un sezon la altul atingând valori maxime spre sfârșitul iernii și primăvara când se topesc zăpezile și sunt cele mai mari cantități de precipitații.

Solul şi Geologia

Solul s-a formate prin acțiunea îndelungată a viețuitoarelor și a factorilor climatici asupra materialului mineral al rocilor de la suprafață şi au evoluat prin interacţiunea complexului de factori pedogenetici.

În arealul comunei Gîrla Mare se întâlnesc următoarele tipuri de soluri:

1. cernoziom cambic care s-au format în condiții de vegetație și climă active. Sunt răspândite în silvostepă – zona de tranziție între cernoziom și zona forestieră, care se caracterizează printr-o bogată vegetașie ierboasă. În present aspectul de silvostepă se păstrează izolat și pe suprafețe mici deoarece structura acesteia este modificată antropic.
2. psamosolurile, tip de sol neevoluat, format pe nisipuri, cu textură mijlociu grosieră, cu fertilitate în general redusă.
3. sol aluvial , care este un tip de sol format pe depozite recente fluvial, fluvio-lacustre sau lacustre.

Predomină cernoziomul cambic repartizat pe cea mai mare suprafață a terenului arabil și acoperă în întregime jumătatea nordică a hotarului, care corespunde cu câmpia de terasă.

Flora sau Vegetaţia

Vegetația și flora comunei Gîrla Mare sunt influențate de climatul blând, pe jumătate mediteranean al acestei regiuni și sol.

Pe tritoriul comunei se întâlnește vegetația de silvostepă cu pâlcuri de păduri de stejar brumăriu, stejar pufos și pajiști etapizate de plante xerofile, xeromezofile. În zona de luncă întâlnim zăvoaiele ce cuprind specii de arini, anini, răchită și salcie.

Dunele nisipoase dezvoltate în porțiunea de luncă de la Pristol și Vrata au fost protejate cu perdele de salcâm în vederea înaintării lor. Specific zonei este chiparosul de baltă, arbore specific mediteranean.

În zona Bălții Gîrla Mare întâlnim stuf și papură.

Fauna sau Animalele

Deși distribuția spațială și cantitativă a faunei sălbatice actuală este redusă față de perioadele din trecut, speciile prezente în această zonă sunt în mare parte ca și cele de acum mii de ani.

Regnul animalier din zona de câmpie al comunei se caracterizează prin prezența biotopurilor de câmpie și pădure. Pentru câmpie sunt reprezentative rozătoarele (popândăul, hârciogul, iepurele), păsările (pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria), pecum și diverse reptile.

Mai rar îmtâlnim specii endemice de fluturi (Peridea korbi Herculeana, Obesoceras aureliani), melci și șopârle de stepă (Lacerta taurica).

În pădure predomină păsări precum ciocănitoarea neagră (Drvcopus martius), ciughita (Frighilla coebelus), pitpalacul (Parus major), mierla (Sitta europaea), etc. Dintre nevertebratete întâlnim melci, omida păroasă a stejarului, croitorul (Ceramvx cerdo), etc.

Fauna acvatică se află în strânsă legătură cu regimul și rețeaua hidrografică și este destul de diversificată. Pe lângă speciile de pești care populează aceste ape mai găsim raci și moluște.

Resurse Economice

Zonele rurale din România dispun de un potenţial economic bazat în general pe agricultură.

Poţenţialul economic al comunei se bazează în mare parte pe resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale, etc).

Apropierea de resedinţa judeţului Drobeta Turnu Severin la numai 65 km, orașul Vînju Mare 36 km, Calafat 52 km şi accesul la căile de comunicaţie principale, conferă comunei Gîrla Mare numeroase avantaje economice.

  Aceste date au fost extrase din Strategia de Dezvoltare Gîrla Mare