Factorii naturali, în strânsă legătură cu condiţiile social economice se reflectă în mod direct asupra activităţii economice din comună, care prezintă trăsături proprii regiunii de câmpie. În comună se practică, cu precădere agricultura însoțită de unele îndeletniciri anexe.
Agricultura se dezvoltă în strânsă legătură cu creșterea animalelor care a cunoscut o pondere importantă în economia gospodăriei sătești, în special în anii de după revoluție.Terenurile sunt roditoare, existând totuși preocupare din partea locuitorilor pentru menținerea fertilității prin administrarea îngrășămintelor naturale și chimice.
Terenul agricol este favorabil culturii de porumb, grâu, orez, legume, viță de vie, şi creşterii animalelor.
Situaţia terenurilor din comună se prezintă astfel: suprafaţa teritorial administrativă a comunei este de 6.632 ha din care 124 ha teren intravilan și 6608 ha teren extravilan.
Analizandu-se structura fondului funciar pe categorii de folosință se dinsting următoarele suprafețe:
- Teren arabil 4.668 hectare;
- Pășuni 303 hectare;
- Fânețe 5 hectare;
- Viță de vie 85 hectare;
- Teren agricol total 5.061 hectare;
- Păduri 577 hectare;
- Terenuri cu ape 779 hectare;
- Căi de comunicație 56 hectare;
- Terenuri ocupate de construcții 124 hectare;
- Terenuri degradate 35 hectare;
- Terenuri neagricole 1.571 hectare;
- Total 6.632 hectare.
Producţia Vegetală
Terenul arabil are o pondere de 70,4 % din suprafaţa comunei și este favorabil culturilor de porumb, grâu, orz, floarea soarelui, etc.
Pe raza comunei Gîrla Mare există 2 societăți agricole (SC Hastro Sovarna SRL și SC Panador SRL) și 2 specialiști agricoli. Suprafața lucrată de asociațiile agricole este de 2.400 ha. Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune.
Lucrările de înființare și cele de îngrijire a culturilor se face mecanizat și de calitate, dovadă fiind producțiile mari obținute: 5500 – 6000 kg/ha grâu și 7000 kg /ha porumb.
În anul 2014 suprafața cultivată a fost de 2.811 ha după cum urmează:
- Porumb 1066 ha;
- Grâu 1706 ha;
- Orz 165 ha;
- Orzoaică 20 ha;
- Rapiță 215 ha;
- Floarea soarelui 420.
Aşa cum rezultă din datele de mai sus suprafața cea mai mare este ocupată de grâu cu un procent de 47,5%, urmată de porumb iar la polul opus este orzoaica cu un procent de 0,6%.
Zootehnia
Creşterea animalelor în special a bovinelor, ovinelor și caprinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi există potențial pentru realizarea de producții care să acopere necesarul intern și care să aducă un aport considerabil, prin export, la veniturile producătorilor.
La nivel național se observă o diminuare a efectivului de animale față de anii trecuți, datorită, insuficientei nutrețurilor și respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri, vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, disjuncţia între animal, pământ şi muncă, seceta, etc.
Interdependența dintre agricultură și creșterea animalelor este puternică, sectorul zootehnic prezentându-se la un nivel bun atât din punct de vedere al numărului de animale, cât și din punct de vedere al produselor obținute pentru consumul propriu și valorificarea produselor pe piață.
Suprafaţa de păşiuni este de 303 ha iar cea de fânețe de 5 ha şi se află în proprietate particulară.
Efectivul de animale conform centralizatorului este următorul:
- Bovine 126;
- Ovine 2.200;
- Porcine 1.200;
- Păsări 11.050;
- Familii de albine 300.
Locuitorii comunei se mai ocupă și cu pescuitul.
Predomină categoria de păsări cu un procent de 75%, iar la polul opus avem bovinele cu un procent foarte scăzut de 1%.
Pomicultura
La nivel naţional, în ultimii ani sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural.
Pomicultura românească va avea din 2014 un program de reconversie și replantare similar cu cel din viticultură, obiectivul fiind ca până în 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi.
În comuna Gîrla Mare nu există ferme pomicole, pomii fructiferi se găsesc doar în gospodăriile locuitorilor doar pentru consumul propriu (meri, peri, cireși, vișini, pruni, gutui etc).
Viticultura
Zonele de deal ale judeţului se dovedesc prielnice pentru culturile de viţă de vie, astfel că Mehedinţiul se poate lăuda cu podgorii şi crame renumite în zonele de deal ale judeţului şi se dovedesc prielnice pentru culturile de viţă de vie. Oprişor, Corcova, Stârmina şi Vânju Mare sunt nume cu rezonanţă atât în ţară, cât şi în afara graniţelor ei, acolo unde vinurile olteneşti desfată gusturile pretenţioase.
Podgoria Mehedinți grupează 56 de localități răspândite pe aproape întreg teritoriul județului Mehedinți sub patru denumiti (branduri) zonale și ocupă 7.093 ha cu o producție de 149.704 hl (producție medie la ha 22,6 hl).
Aproape 10.000 de hectare de teren care se pretează la cultivarea viţei de vie.
Sectorul viticol al comunei Gîrla Mare se practică pe o suprafață de 85 ha cultivată viță de vie hibridă.
Legumicultura
La nivel național, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne și nu reușesc să acopere necesarul de legume timpurii deoarece suprafaţa de sere este în scădere, iar cea de solarii nemodernizată, aflată încă în stadiu gospodăresc.
În comuna Gîrla Mare legumicultura se practică pe o suprafaţă de 50 ha cultivată cu: 15 ha varză, 8 ha tomate, cartofi, ardei, morcovi, etc.
În general legumicultura se practică în gospodăriile localnicilor pentru consum şi comercializare.
Silvicultura
Fondul forestier este de 577 ha şi reprezintă 8,7% din suprafaţa teritoriului administrative al comunei Gîrla Mare. Printre specile care populează pădurile întâlnim și pâlcuri de păduri de stejar brumăriu, stejar pufos, etc.
Aceste date au fost extrase din Strategia de Dezvoltare Gîrla Mare